Diagnosticul şi tratamentul bolnavilor cu cistită din mediul rural al Republicii Moldova, Marcel Bal
Actualitatea studiului Afecțiunile infecto-inflamatorii ale tractului urogenital, atât prin frecvența lor cât și prin consecințele acestora și complicațiile lor asupra organismului uman și a societății în general prezintă o problemă medico-socială de o actualitate sporită. În patologia generală infecțiile urinare ocupă locul doi după infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (PCN 89, 2008). Printre aceste afecțiuni pielonefrita și cistita sunt cele mai des întâlnite în activitatea medicilor de familie și în același timp sunt cele mai răspândite în rândul populației rurale, însă studii la acest capitol lipsesc. Cistita se definește ca o afecțiune infecto-inflamatorie a întregului organism, condiționată de inflamația mucoasei vezicii urinare. Diagnosticul cistitei în unele cazuri prezintă dificultăți deoarece unele simptoame anamnestice (subiective) precum și semne obiective ale acestei afecțiuni, coincid cu simptomatologia altor boli. Cistita se manifestă printr-o simptomatologie multiplă și diversă, având atât semne specifice cât și semne generale nespecifice. Semnele specifice stau la baza confirmării diagnosticului. Valoarea acestor simptome are o actualitate sporită și o incidență diferită, iar durerea, ca simptom anamnestic, este cel mai des întâlnit în majoritatea absolută a afecțiunilor tractului urogenital în general și a cistitei în special. Morbiditatea urogenitală în general și a cistitei în special, în rândul populației rurale din R.Moldova, nu este suficient studiată. Totuși, se cunoaște că pentru a organiza, precum și a efectua, un tratament adecvat și la timp, este important de a cunoaște nivelul de morbiditate a populației și structura acesteia. În pofida faptului că actualmente în tratamentul cistitei se folosesc medicamente contemporane și ele au o eficacitate pozitivă, morbiditatea populației prin cistită nu are tendință de micșorare. Pe de altă parte, pe piața farmaceutică tot mai mult se propun diferite medicamente pentru tratamentul diferitor patologii, inclusiv și a cistitei. Anual piața farmaceutică se completează cu medicamente noi, ultimele au reacții adverse, altele sunt contraindicate la unii bolnavi. Pentru tratamentul afecțiunilor tractului urinar în general și a cistitei în special s-au propus mai multe și diverse medicamente și metode. Analizând minuțios bibliografia științifică contemporană în ceea ce privește: ,,Cistita - diagnostic și tratament”, la pacienții care locuiesc și activează în satele Republicii Moldova precum și particularitățile clinico-evolutive și de tratament la acești bolnavi, ne-am propus scopul: ,,Studierea morbidității prin cistită a populației din mediul rural și efectuarea tratamentului cu Rotacef, Palin și Rofluzol la acești pacienți.” Sarcinile studiului 1.Examinarea a 1125 de persoane locuitoare în mediul rural din R.Moldova, care s-au adresat la medicul urolog în oficiul medicilor de familie, pentru a stabili diagnosticul și implicit - nivelul de morbiditate prin cistită. 35 Arta Medica . Nr. 1 (54), 2015 2.Determinarea rolului simptomatologiei subiective, obiective și paraclinice, în aprecierea nivelului de morbiditate prin cistită, a populației din mediul rural. 3.Efectuarea tratamentului bolnavilor cu cistită, folosind: Rotaceful (Ceftriaxonul), Palinul (Acidum pipemidicum) și Rofluzol (Fluconazol). 4.Stabilirea eficacității tratamentului. 5.Elaborarea propunerilor practice pentru medicii urologi și medicii de familie în privința diagnosticului și tratamentului bolnavilor cu diagnosticul de cistită. Materiale și metode Studiul nostru a demarat în anul 2008. El se prelungește în unele sate ale Moldovei până în prezent. Au fost examinați 1125 de persoane locuitoare în satele R.Moldova. Studiul în cauză a cuprins toate zonele geografice ale Moldovei: centrul, sudul și nordul Republicii Moldova. Rezultatele studiului au fost acumulate într-o anchetă specială în care au fost introduse toate datele examenelor și rezultatele lui. Pentru stabilirea diagnosticului de cistită am studiat minuțios anamneza personală și cea eredocolaterală, de asemenea, s-a efectuat examenul obiectiv și cel special. Toți bolnavii cu cistită au fost supuși tratamentului cu cele trei preparate: Rotacef (ceftriaxson), Palin (Acidum pipemidicum) și Rofluzol (fluconazole). Grupele de control au fost tratate cu următoarele medicamente:
1. Sol. Rotacef – 1,0 i/m odată în zi, 7-10 zile
2. Caps. Palin – 2 caps., de 2 ori pe zi, 10 zile
3. Rofluzol – 1 tab. în 2 zile
4. Floxan 400mg – 1 caps. în zi, 10-12zile
5. Furaghini – 2 tab. de 3ori pe zi, 5-7zile
6. 5-Noc – 2 tab. de 3ori pe zi, 7-10zile
7. Vohecini – 1 tab. în zi, 10zile
8. Furamag – 2 tab. de 3 ori pe zi, 7-10zile
9. Biseptol 480mg – 2 tab. de 2 ori pe zi, 5-7zile
10. Fluzon – 1 tab. în 2 zile
Datele prezentate evidențiază că cistita mai frecvent se întâlnește la sexul feminin cu vârsta de 21-40 ani [55,6%], pe locul doi sunt persoanele cu vârsta de 41-60 ani [34,08%] și numai 7,62% dintre ei cu vârsta de la 60-80 ani.
Totodată cea mai afectată vârstă pentru cistită este de 21- 40ani. Vârstele de 21-40 ani; 41-60 ani; 61-80 ani la femei au un procent mai înalt de afectare decât la bărbați, iar la vârsta de 0-20 ani, bărbații ocupă primul loc cu 75%, pe când femeile – 25%. Aceste date coincid cu datele din bibliografia contemporană, cu unele mici excepții în ce privește vârstele de 10-20 de ani și peste 80 ani.
Rezultatele studiului, confirmă faptul că majoritatea pacienților cu cistită aveau stagiul de muncă peste 5 ani, ce constituie 81,61%, și numai 18,38% dintre pacienți aveau stagiul de muncă până la 5 ani.Așadar, cistita acută a fost diagnosticată în primul rând la pensionari, cu o frecvență de 32,30%, pe locul doi a fost stabilită la funcționari, cu o frecvență de 14,80%, și pe locul trei la lucrători - 13,45%.
1. Fiecare al doilea pacient, diagnosticat cu cistită, nu se adresează la timp la medic. 2. Fiecare al zecelea pacient se adresează la medic peste mai mult de 10 ani de când îl deranjează unele semne clinice ale cistitei și bolnavul nu se adresează la medic. 3. Acest fapt nu poate duce la un tratament eficient și la profilaxia complicațiilor cistitelor.
Datele prezentate reflectă prezența și acțiunea factorilor nocivi asupra persoanelor care locuiesc și activează în condițiile prezenței factorilor favorizanți pentru dezvoltarea cistitei. Asupra celor 223 de bolnavi cu cistită au acționat mai mult de 10 factori favorizați. La fiecare caz de cistită au influențat mai mult de 2 factori, fapt ce trebuie să cunoască atât urologul cât și medicul de familie, care poate contribui la profilaxia cistitei. Totodată trebuie de subliniat că cel mai important factor care a influențat la dezvoltarea cistitei la 123 de persoane, căruia îi revine 55,16%, a fost temperatura scăzută. Al doilea factor, care de asemenea a putut declanșa apariția cistitei, a fost catarul respirator acut care s-a stabilit la 59 de persoane (26,46%). Pe locul trei se situează umiditatea sporită, stabilită la 53 persoane (23,77%). Așadar la fiecare caz de cistită au influențat mai mult de doi factori , fapt ce ne impune concluzionăm: ,,Cistita are o etiopatogenie multifactorială, ce prezintă date importante și necesare de a fi cunoscute de către medicul de familie și urologi.
În diagnosticarea cistitei bolnavii prezintă mai frecvent următoarele acuze .
Acuzele bolnavilor abs %
1 Durere în regiunea lombară
2 Durere acută în regiunea lombară
3 Durere surdă în regiunea lombară
4 Durere permanentă în regiunea lombară
5 Durere periodică în regiunea lombară
6 Durere în regiunea lombară la efort
7 Durere în regiunea lombară în repaos
8 Dereglări de micțiune
9 Durere în regiunea suprapubiană
10 Prurit, senzație de arsură în regiunea suprapubiană
11 Senzație de apăsare în regiunea suprapubiană
12 Macrohematuria la sfârșitul micțiunii
13 Microhematuria la sfârșitul micțiunii
14 Incontinența de urină
15 Retenție de urină
16 Micțiuni dese nocturne și nictemerale
17 Aspectul tulbure al urinei
18 Slăbiciune generală
19 Greață
20 Vărsături
21 Febră
22 Cefalee
23 Pierderea permanentă a capacitații de muncă
24 Pierderea periodică a capacitații de muncă
25 Disconfort
26 Transpirații
27 Alte acuze ale bolnavului
Conform datelor obținute în rezultatul examinărilor pacienților în oficiul medicilor de familie, cifrele sunt următoarele: 1. Dereglări de micțiune s-au constatat la 95,52% din cei 223 de bolnavi cu cistită 2. Durere în regiunea suprapubiană - 86,55% 3. Prurit, senzație de arsură în regiunea suprapubiană - 84,76% 4. Senzație de apăsare în regiunea suprapubiană la sfârșitul micțiunii - 79,82% 5. Aspectul tulbure al urinei - 75,34% 6. Micțiuni dese nocturne - 52,92% 7. Microhematuria - 30,05% Datele studiului nostru arată că medicul de familie este în stare să pună un diagnostic corect preventiv de cistită, folosind acuzele bolnavului.
Analizînd datele prezentate putem conchide că pentru diagnosticul cistitei, medicul de familie are la dispoziția sa semne obiective necesare a cistitei. Din aceste date se vede că la fiecare bolnav cu cistită obiectiv se depistează 2,75% din semnele obiective. Acest fapt permite să afirmăm că medicul de familie are și un alt algoritm de simptome obiective pentru a stabili un diagnostic corect și preventiv de cistită, nu numai datele anamnezei. Examenul suplimentar al bolnavilor cu diagnosticul de cistită a inclus:
1.Urografia
2.Radiografia simplă
3.Urografia intravenoasă
4.Ecografia (ultrasonografia)
5.Tomografia computerizată
6.Rrezonanța magnetică nucleară.
7.Cistografia
Unele din metodele de investigație suplimentare enumerate mai sus au fost utilizate pentru a diferenția diagnosticul de cistită cu alte afecțiuni ale tractului urogenital, cât și a altor afecțiuni din alte organe și sisteme.
Cistita la bolnavii studiați a fost asociată cu mai multe afecțiuni. Printre acestea se situează pe primul loc – rinita, faringita, tonzilita, laringita și otitele, ce constituie -43,95%, pe locul doi – patologia tractului gastrointestinal – 33,64% și pe locul trei – hipertensiunea arterială – 33,74%.
Așadar, atât semnele anamnestice cât și cele obiective, în asociere cu afecțiunile însoțitoare ale cistitei, constituie pivotul principal care trebuie să stea la baza diagnosticului și tratamentului cistitei, care, după cum s-a constatat, este o afecțiune dereglări în multiple sisteme și organe a organismului uman. Tratamentul bolnavilor care suferă de cistită, locuitori ai mediul rural al R.Moldova. Una dintre principalele probleme ale medicinei practice contemporane, cu care în fiecare zi se întâlnesc medicii în general și medicii de familie în special, este tratamentul bolnavilor. Atunci când tratamentul bolnavilor este început la timp și se aplică după indicații bine determinate efectul lui va fi cel dorit de medic și așteptat de bolnavi. Însă pentru acest fapt este necesar ca și diagnosticul să fie pus cât posibil de precoce și corect.
În tratamentul cistitelor au fost utilizate: 1. ROTACEF – 1,0mg – (Ceftriaxone) - este un antibiotic din grupa cefalosporinelor din generația a treia. care are o acțiune bactericidă prin mecanismul de oprimare a sintezei membranei celulare a bacteriilor. Este activ față de majoritatea infecțiilor cu agenți patogeni gram-negativi și a multor infecții cu agenți patogeni gram-pozitivi, precum și a unor anaerobi. Acest medicament este rezistent la acțiunea betalactamazei produse de bacterii. Printre indicațiile pentru tratamentul bolnavilor cu Rotacef se numără:
1. Infecțiile organelor cavității abdominale
2. Afecțiunile căilor respiratorii superioare și inferioare
3. Infecțiile tractului urogenital.
Rotaceful este administrat intramuscular și intravenos, în perfuzie. Pentru administrarea intramusculară se utilizează 250mg sau 500mg, dizolvate în 2 ml de soluție lidocaină 1%. Pentru administrarea intravenoasă - 250mg sau 500mg de Rotacef se dizolvă în 5ml de apă pentru injecție. Introducerea intravenoasă continuă încet timp de 2-4 minute. Rotaceful se utilizează nu mai puțin de 3 zile după ce sa normalizat temperatura corpului. Noi am administrat acest preparat în doze de 250mg și 500mg odată pe zi timp de 3-5-7 zile, în dependență de manifestarea clinică și de masa corporală a pacientului. 2. ROFLUZOL – (Fluconazole) - preparat antimicotic din grupa triazol. Fluconazolul este un medicament cu acțiune asupra ciupercilor prin împiedicarea sintezei ergosterolului - component esențial din membrana fungică, prin inhibarea unor enzime specifice (14 alfa-steroldemetilazei, scualenepohidozei etc.), are acțiune bactericidă asupra microorganismelor gramnegative (Proteus microbilis, Escherichie coli, Pseudomonas aeroginasa, Neisseria Sop și alt). 3. PALIN –Acidum pipemidicum – Se indică în infecțiile tractului urinar.
Concluzii 1. Cistita prezintă o afecțiune a tractul urogenital cu o incidență înaltă în rândul populației rurale care s-a adresat la medicul de familie și la urolog în oficiile medicilor de familie. Din cei 1125 de persoane examinate, cistita a fost constatată la 19,8%. Ea ocupă locul doi după pielonefrită în morbiditatea urogenitală a populației din satele Moldovei care sa stabilit de urolog la momentul adresării. 2. La baza etiologiei cistitei stau: infecțiile, factorii predispozanți atât de ordin extern (factori nocivi) ai mediului de muncă și de viață, cât și de ordin intern (anatomofuncțional). 3. Tabloul clinic al cistitei se manifestă prin semiologie subiectivă specifică și semiologie generală, precum și printr-un cortegiu de semne obiective. 4. Diagnosticul cistitei nu este dificil. El se va stabili în rezultatul culegerii minuțioase a anamnezei și examenului obiectiv special și general al bolnavilor. Cea mai semnificativă simptomatologie a cistitei poate fi clasificată în:
• Durere
• Dereglări de micțiune
• Tulburări generale
• Semiologie obiectivă
5. Tratamentul cistitei cu Rotacef-Ceftriaxone, și PalinAcidum pipemidicum și Rofluzol-Fluconazol este eficientă. Majoritatea semnelor subiective specifice ale cistitei, după tratament s-au micșorat considerabil. Numai 3,5% din acuzele bolnavilor cu cistită persistă după tratament. Acest fapt confirmă eficiența tratamentului aplicat și impune medicii de familie și urologii să supravegheze ulterior acești bolnavi, în vederea apariției recidivelor sau cronicizării proceselor patologice ale vezicii urinare. 6. Studiul efectuat pe un lot de 1125 pacienți, din diferite sate și raioane a Republicii Moldova, au demonstrat că medicii de familie pot diagnostica patologiile urogenitale inclusiv a cistitei, dat fiind faptul că simptomele subiective și cele obiective sunt suficiente pentru a pune un diagnostic preventiv de cistită.
