Поиск

INCIDENŢA PIELONEFRITEI LA PERSOANELE LOCUITOARE ÎN CONDIŢII RURALE, Marcel Balagura

Marcel Balagura
24 апр. 2016 г.
6 мин. чтения

INCIDENŢA PIELONEFRITEI LA PERSOANELE LOCUITOARE ÎN CONDIŢII RURALE

Pyelonephritis is diagnosed in 29.4% of the 1125 people examined. Spreading pyelonephritis depends on age, sex and other factors. This pathology ranks first among renal disorders. Pyelonephritis ranks first in urogenital diseases. The incidence is 29.4%. Primary pyelonephritis constitute 24.5%, 75.5% secondary. Acute pyelonephritis 33.2%, 66.8% chronic. Keywords: Incidence, pyelonephritis, primary, secondary, acute, chronic.

Nivelul de viaţă a populaţiei depinde de mai mulţi factori. Unul dintre aceşti factori este starea sănătăţii populaţiei care la rîndul ei depinde de nivelul de dezvoltare a colictivităţilor umane. Organizaţia mondială a sănătăţii dă următoarea definiţie a sănătăţii: ,,A fi sănătos asta înseamnă nu numai de a nu avea o afecţiune a unuia sau a altuia din organele organizmului uman.” Sănătos se socoate acea persoană care nu este bolnav de o afecţiune. Persoana este îndeplinită social, profesional. Această peroană este deasemenea împlenită psiho-emoţional şi nu aduce nelineşte şi ne satisfacţii familiei şi statului. Cu alte cuvinte sănătatea este o bogăţie nu numai acestei persoane dar şi a societăţii în întregime. De aceia ţările care au înţeles aceste realităţi acordă o atenţie deosebită asistenţii medicale populaţiei. Nicolae Testemiţanu scria că: “Există o diferenţă dintre nivelul şi calitatea asistenţei medicale acordate populaţiei urbane şi cele rurale”. Persoanele din satele Moldovei n-au acele posibilităţi de a primi asistenţă medicală necesară la toate capitolele medicinei specializate şi la timpul cuvenit. Iar pentru a lichida acest neajuns este nevoie de a cunoaşte incidenţa afecţiunilor urinale la persoanele locuitoare în satele Moldovei. Morbiditatea populaţiei se prezintă ca un indicator al ca stării socio-economice a statului. Patologia infecto-inflamatorie, malformativă şi tumorală a tractului urogenital prin frecvenţa sa cît şi prin complicaţiile ei prezintă o problemă nu numai medicală dar şi socială, care ocupă un loc important în patologia generală a populaţiei şi permanent se află în creştere (3). Cunoaşterea nivelului de morbiditate generală şi specială a populaţiei constituie o verigă importantă pentru organele nu numai medicale dar şi socio-economice (10, 14, 34). Infecţiile urogenitale ocupă locul doi în patologiile omului, după infecţiile acute ale căilor resperatorii superioare (23). Pielonefrita este diagnosticată la o treime din pacienţii cu infecţii urinare (23,28). Iar în structura pacienţilor spitalizaţi în secţiile specializate de nefrologie bolnavii cu pielonefrită constituie de la 32 % pînă la 68 % (20) . Această patologie ocupă primul loc printre bolile renale (PCN – 89, 2008). Anual pe plan global de pielonefrită cronică se îmbolnăvesc 1:1000 locuitori (22). Statele Unite ale Americii cheltuiesc 1,6 miliarde de dolari pentru tratamentul infecţiilor urinare; 7 milioane de bolnavi anual se adresează în America la urolog (22) . În Federaţia Rusă anual se înregistrează pînă la 1,3 milioane de cazuri de afecţiuni infecţioase a tractului urogenital (32). Pielonefrita şi cistita după datele (30,33) sunt cele mai răspîndite afecţiuni ale populaţiei. Diagnosticul de pielonefrită este dificil mai ales pentru medicii de familie. Tratamentul acestei patologii are multe rezerve. Nu se cunoaşte nivelul de incidenţă al pielonefritei. Morbiditatea generală precum şi cea a afecţiunilor urogenitale a populaţiei se studiază şi se analizează după mai multe criterii (25, 27, 29, 31). Cea mai des folosită metodă este: studieria morbidităţii populaţiei prin anumite afecţiuni şi după următoarele criterii: 1. Adresarea pacientului la specialistul respectiv 2. Studieria şi analiza datelor prezentate în fişa de ambulatoriu sau în foaiea de observaţie clinică 3. Stabilirea morbidităţii în structura bolnavilor spitalizaţi în secţiile respective 4. Deteminarea cauzelor deceselor: Prin această metodă se apreciază morbiditatea populaţiei care poate fi spitaliciască şi la domiciliu. Noi am studiat incidenţa pielonefritei la persoanele care locuiesc în satele Moldovei şi care sau prezentat la medicul de familie şi la medicul urolog. Acest scop s-a bazat pe faptul că morbiditatea urogenitală a populaţiei rurale na fost studiată: însă se ştie că la baza activităţilor medicale se află nivelul morbidităţii populaţiei. Unele lucrări la acest capitol analizează morbiditatea spitaliciască a populaţiei, altele constată aceste cifre după decesul pacienţilor, - fapt ce nu poate fi un indicator obiecti şi absolut în planificarea activităţilor medico-sociale. Medicii de familie precum şi organele administrative locale au nevoie de aceste date . Reeşind din cele relatate ne-am puns scopul: ”Sudieria incedenţei pielonefritei la persoanele locuitoare în satele Republicei Moldova”. Sarcinile studiului: 1. Efectuarea examenului general şi cel al tractului urogenital la 1125 de persoane din satele Moldovei. 2. Aprecieria rolului anamnezei în diagnosticul pielonefritei. 3. Stabilirea corelaţielor dintre datele anamnestice şi datele obiective. 4. Determinarea incedenţii pielonefritei în rîndul populaţiei rurale.5. Elaborarea algoritmului de diagnostic, tratament şi supraveghere a pacienţilor cu pielnefrite.

Material şi metode:

Incidenţa pielonefritei la persoanele locuitoare în satele Republicii Moldova a fost studiată începînd cu anul 2008 şi se prelungeşte pînă în momentul de faţă - 2014. Acest studiu a fost efectuat prin examinarea pacienţilor în oficile medicilor de familie, şi în centrele de consultaţie a bolnavilor. Sursele de informaţie şi de stabilire a diagnosticului au fost:

• Fişele medicale de ambulator

• Foiele de observaţie a bolnavilor spitalizaţi

• Examenul complex a bolnavilor de medicul urolog şi a medicului de familie Toţi pacienţii au fost examinaţi după un program care a inclus:

• Anamneaz generală, personală şi eredocolaterală

• Examenul obiectiv

• Examenul de laborator şi radio-imagistic

• A fost eliberată o fişă medicală specială pentru acumularea datelor studiului

• Au fost examinaţi 1125 de pacienţi din 40 de sate a Republicii Moldova, din toate zonele geografice ale ei: centrul,nordul şi sudul.

1. Au fost examinaţi 1125 de persoane care au cuprins 40 de comune (sate) din 16 raioane ale Republicii Moldova.

2. Persoanele examinate reprezentau toate zonele geografice ale Republicii Moldova - centrul, sudul şi nordul Moldovei.

3. În mijlociu în fiecare zi au fost examinaţi 26-30 de bolnavi. În tabelele ce vor urma vor fi analizate rezultatele studiului după mai multe caractere.

Datele prezentate ne arată că majoritatea persoanelor examinate aveau vîrsta între 21-70 de ani ce constituie peste 95 % de pacienţi şi numai 3 % de persoane examinate aveau virsta diferita de cea pînă la 21 de ani, şi cei ce aveau mai mult de 71 ani. Barbaţii constituiau 847 persoane sau 75,3 % femei 278 ce constituie 24,7 % . O importanţă deosebită în afecţiunile tractului urogenital îl au mai mult factorii. Vom analiza pe rînd aceşti factori. Dintre persoanele examinate pe primul loc au fost pensionarii 287 (25,5%) pe locul doi sau situat muncitorii de la diferite întreprinderi - 230 persoane ce constituie 20,4 %, iar pe locul trei se plasează muncitorii din ramura agricultură. Din totalul de 1125 de persoane examinate, primele 3-4 locuri sunt ocupate după cum se vede: 1. Muncitori 36%, 2. Pensionari 25%, 3. Alte profesii 24%, 4. Fucţionari din diferite instituţii de stat şi private 15%.

Majoritatea persoanelor examinate aveau un stagiu de lucru peste 3 ani ce constituie (85 %) Toate persoanele examinate aveau condiţii de trai bune; foarte bune şi satisfăcătoare, şi numai 0,4 % dintre cei examinaţi nu aveau locuinţă personală, iar 7,6 % persoane aveu condiţii nesatisfăcătoare de trai.

Cei mai frecvenţi factori nocivi ai mediului de producţie care au putut influenţa asupra stării organilor urogenitale au fost (praful, temperatura scăzută, substanţele chimice, curenţii de aer). Datele prezentate ne confirmă faptul că bolnavii cu patologiile urogenitale nu la timp se adresează la medic. Numai 50 % din bolnavi se adresează la medic în primii 5 ani a înbolnăvirilor urogenitale.

1. Numărul de acuze constituie 7073 ce depăşeşte numărul de persoane examinate. Acest fapt se lămureşte prin aceia că unii bolnavi prezentau mai multe simptome subiective. Aşadar unele persoane prezentau o singură plîngere altele mai mult de şase. 2. Reiese că în mijlociu fiecare persoană suspectă prezintă 6,3 simptome a acestor afecţiuni.

Din totalul de 1125 de pacienţi examinaţi 1030 au prezentat dureri ca un simptom subiectiv ce constituie 91,5 %. Aceste date sunt foarte importante şi ele facilitează stabilirea diagnosticului de patologie urogenitală de medicul de familie . Din datele prezentate în tabel putem conchide că cel maides bolnavii localizează dureria în regiunia lombară ce constituie 49,12% în dureria acută şi 42,47 % în cea surdă . Aşadar simptomul Pasternaţchii sa depistat la 86,66 %; manevra Giordani la 76,44 %; percuţia vezicii urinare la 46,75. Din totalul de 1125 de pacienţi dereglări funcţionale sau depistat 1402, fapt ce se lămureşte prin aceea că unii bolnavi prezentau mai multe dereglări. Primul loc în incidenţa afecţiunilor urogenitale îl ocupă pielonefrita - 29,4 %, locul doi cistita - 19,8 %, locul 3 adenoma de prostata - 13,3 %, locul 4 prostatita -11 % . Din datele prezentate se vede că majoritatea bolnavilor cu pielonefrită cronică aveau între 21-70 de ani ce constituie 86%.

Pielonefrita primară a fost stabilită la 24,4% din persoanele examinate, iar cea secundară la 75,6% de persoane examinate. Pielonefrita acută primară sa depistat la 24,6 % iar cea cronică la 75,4% dintre persoanele examinate . Incidenţa pielonefritei primare în rîndul populaţiei constituie-7,2%, iar cea secundară- 22,2 %.

Concluzii 1. Pielonefrita ocupă primul loc printre afecţiunile tractului urogenital în populaţia rurală din Republica Moldova. Incidenţa acestei patologii este de 29,4 %. 2. Răspîndirea pielonefritei depinde de forma şi evoluţia clinică a ei. 3. Aşadar pielonefrita primară în structura morbidităţii populaţiei prin pielonefrita constituie 24.5 % iar incidenţa ei în rîndul populaţiei rurale este de 7.2 %. 4. Pielonefrita secundară este mai răspîndită decît cea primară. În structura morbidităţii populaţiei prin pielonefrită în general ,pielonefrita secundară constituie 75.5% iar incidenţa ei în populaţia rurală este de 22.2%. 5. Pielonefrita acută în structura morbidităţii populaţiei prin pielonefrită cea acută s-a diagnosticat la 33.2%. Iar incidenţa acestei forme de pielonefrită cu evoluţie acută constituie 9.8%. 6. Pielonefrita cronică în structura pielonefritelor după criteriul,,evoluţie clinică” ocupă primul loc 66.8%. Incidenţa ei este 19.6%. 7. Aceste date sunt foarte importante pentru autorităţile publice locale şi în primul rînd pentru medicii de la prima categorie de instituţii medicale şi pentru urologi, care pot organiza şi efectua activităţile sale îndreptate spre satisfacţia cerinţelor cetăţenilor şi pentru a ameliora situaţia în cauză.

Informative mai detaliata http://www.ionmereuta.md/files/Info-25.pdf